psihoterapie

Dublu eveniment în domeniul protecției datelor, la Facultatea de Economie și Drept


Astăzi, 14 iunie 2019, la Facultatea de Economie și Drept din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, se desfășoară două evenimente: ✔ Competiția „Papiu Ilarian Data Protection Moot”, la finalul căreia se va desemna cel mai bun responsabil cu protecția datelor ✔ Conferința „Provocări naționale și Citește mai mult...

Conferința Națională „Achizițiile Publice în România”, la UMFST Târgu Mureș


Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) din Târgu Mureș, prin Centrul de Cercetări Aplicative în Drept și Afaceri (CECADA), în parteneriat cu Asociatia Română de Drept și Afaceri Europene (ARDAE) și Societatea Română de Cercetare pentru Afaceri Publice și Private (SOROCAPP), organizează joi, 13 iunie 2019, începând Citește mai mult...

Cel mai bun Responsabil cu Protecția Datelor din România, desemnat în cadrul competiției „Papiu Ilarian Data Protection Moot” de la UMFST Târgu Mureș


Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, în parteneriat cu Asociația SOROCAPP și alte asociații profesionale și universități din România, organizează vineri, 14 iunie 2019, începând cu ora 10.00, în Aula „Tudor Drăganu” a Facultății de Economie și Drept (str. Livezeni, nr. 69), Competiția „Papiu Ilarian Citește mai mult...

„Conferinţa 2 în 1 în zona psy„

blogumf Academic Lasă un comentariu   , , , , ,

Universitatea de Medicină şi Farmacie a încheiat cercul de psihologie şi psihoterapie cu cele 2 conferinţe care au avut loc vineri, 15.05.2015 în Sala Festivă de la orele 9, respectiv 14.

Prima, intitulată „ Terapiile cognitiv-comportamentale vs. medicaţie în tulburările afective majore„ a fost susţinută de Dr. Daniel David, profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie, director fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Psihologilor din România, respectiv profesor asociat la instituţia medicală Icahn School of Medicine at Mount Sinai, New-York, SUA. În cele 2 ore cei prezenţi în sală au ascultat cu atenţie valul de informaţii transmis de medicul care a abordat teme precum: tulburările de tip depresiv, tulburările bipolare, CBT, schizofrenia şi nu în ultimul rând importanţa cercetării ştiinţifice şi scopul acesteia.

Acesta a relatat studiile şi testările care s-au făcut pe parcursul a mai multor ani pentru a se demonstra eficienţa terapiilor cognitiv-comportamentale în afecţiunile precum cele enumerate mai sus; testările au avut loc pe un grup de adolescenţi împărţiţi în 3 loturi care fie au beneficiat strict de terapie cognitiv-comportamentală, fie de medicaţie, fie de combinarea celor două metode de tratament.

Atât în cazul tulburărilor depresive majore cât şi în tulburările bipolare s-a dovedit îmbunătăţirea procesului clinic datorită acestor terapii c-c, cei supuşi doar medicamentaţiei fiind sub nivelul celor la care tratamentul este mai complex.

În multitudinea de informaţii, Dr. Daniel David a menţionat şi diversitatea cogniţiei şi diferitele niveluri pe care aceasta le poate prezenta. Una dintre acestea este reprezentată de nivelul metacogniţiei, respectiv de „inside” al simptomelor pacienţilor care trebuie bine delimitat de celelalte. „E groaznică boala mea…”/ „De ce mie mi se întâmplă asta?” sunt doar câteva din afirmaţiile care fac parte din această zonă a metacogniţiei, altfel numită  <gândirea la gândire>.

DSC_1416

Conferinţa a avut ca şi scop nu doar relatarea unor rezultate, analizarea importanţei unor intervenţii precum este CBT ( cognitive behaviour therapy), medicaţia, suportul familial, psihoeducaţia ci şi conştientizarea că mereu este loc de îmbunătăţire. Dezvoltarea mai multor tehnici va duce la o eficienţă mai crescută de aceea stagnarea nu este indicată. O continuă cercetare ştiinţifică este recomandată pentru a descoperi lucruri noi şi tratamente cât mai eficace. Datorită acestora există şi protocoale care se pot accesa, informaţia fiind la îndemână.

În continuare, în după-masa zilei de vineri, Dr. Alin Sava, Şef al Departamentului de Psihologie Medicală din Timişoara, respectiv autorul probei DECAS care evaluează personalitatea descrisă din perspectiva celor 5 superfactori de personalitate şi anume: deschidere, extraversiune, conştinciozitate, agreabilitate şi stabilitate emoţională.

Acesta a pus accentul pe tehnicile EBP (evidence based practice) care au loc pe loturi controlate randomizate şi accentuează importanţa cercetării ştiinţifice. Tratamentele trebuie să aibă la bază o cercetare ştiinţifică minuţioasă deoarece < Nu numărul studiilor contează, ci calitatea acestora; un studiu trebuie să explice şi cum funcţionează un anumit tratament.>  aşa cum afirmă însuşi Dr. Sava.

 

Pentru încheiere precizez că va începe un nou cerc de psihologie şi psihoterapie în cadrul căreia Dr. Cosmin Popa va susţine prelegeri cu studenţii din universitate. Toţi cei interesaţi de acumulare de informaţii şi dezbateri sunt bineveniţi în cadrul acestui cerc, începând cu luna octombrie. Vă aşteptăm!

 

Istvánfi Noémi Marta – voluntar blog.umftgm.ro

 


O „altfel” de conferinţă- partea a III-a

blogumf Academic Lasă un comentariu   , , , ,

DSC_0508În data de 17 aprilie 2015 a avut loc cea de-a treia conferinţă din cadrul Cercului de Psihologie şi Psihoterapie, intitulată „Psihoterapii, relaţii şi istorii româneşti”. Prezentată de Dr. Mugur Ciumăgeanu, medic psihoterapeut al Asociaţiei Române de Terapie Comportamentală şi Cognitivă.

Prelegerea a fost asistată nu doar de studenţi ci şi rezidenţi, respectiv cadre didactice reprezentate de Prof. Dr. Iosif Gaboş-Grecu şi Dr. Mihai Ardelean, medici psihiatri.

Fiind axată în principal pe istoria psihoterapiei din România, conferinţa a însumat trei perioade ale acesteia şi anume: înainte de anul 1945, între anii 1945-1989 şi după anul 1989. Astfel Dr. Ciumăgeanu a ţinut să precizeze câteva aspecte interesante cum este provenienţa cuvântului „balamuc” care îşi are originea din denumirea „Malamuci”, locaţie unde s-a înfiinţat primul sanatoriu în anul 1820; de asemenea în anul 1838 a fost prima oară menţionată psihoterapia prin metoda cunoscută de „hipnoză”. În prezent există peste 400 de tipuri de

Medicul s-a folosit şi de citate reprezentative care mai apoi le-a dezvoltat. Unul dintre acestea a luat în vizor relaţia psihoteraputică afirmând că aceasta este „constituită din trăirile şi atitudinile pe care un terapeut şi un client le au unul pentru celălalt şi maniera în care acestea sunt exprimate”, evidenţiind faptul că metodele de tratament sunt acte relaţionale.

În trecut, psihanaliza era prezentă prin intermediul oamenilor de cultură şi creaţiile acestora, psihoterapia propriu-zisă fiind practicată înainte de Primul Război Mondial îndeosebi de medicii neurologi. Cei din urmă împreună cu psihologii erau preocupaţi nu doar de controlul limbajului exterior ci şi aprofundarea limbajului interior, ceea ce anticipa dezvoltarea acestei ramuri a medicinii numite psihoterapie.

În încheiere, Dr. Mugur Ciumăgeanu a precizat într-o manieră uşor metaforică faptul că psihoterapeuţii „trăiesc prin pacienţi şi prin relatările acestora”, accentuând din nou rolul fundamental al relaţiei interumane.

Următoarea conferinţă va avea loc pe data de 15 mai, unde organizatorul evenimentului, Dr. Cosmin Popa, respectiv Prof. Dr. Iosif Gaboş-Grecu vă învită şi vă încurajează să participaţi într-un număr cât mai mare pentru a acumula informaţii şi cunoştinţe legate de această punte între psihologie şi psihiatrie.

Vă aşteptăm cu drag!

 

Istvánfi Noémi Marta – voluntar blog.umftgm.ro


Cunoaşterea zonei psy

blogumf Academic, Evenimente, Interviuri Lasă un comentariu   , , , , , , ,
psy

foto: dr. Lucian Ilie, dr. Cosmin Popa

Am avut prilejul de a discuta cu Dr. Cosmin Popa, cel care a organizat Cercul de Psihologie şi Psihoterapie în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie şi care ne-a împărtăşit scopul şi viziunea sa asupra psihoterapiei. Întrebat care este scopul şi ce anume l-a determinat să iniţieze acest proiect, răspunsul a fost promt şi clar: „Vrem să promovăm psihologia variată ştiinţific; psihologia are foarte multe studii care arată că într-adevăr există anumite tehnici şi metode care pot ajuta foarte mult pacienţii aflaţi în dificultate. În afară de asta, tehnicile de comunicare care fac parte din psihoterapia cognitiv-comportamentală ajută studenţii să poată comunica mai uşor cu viitorii pacienţi, indiferent de specialitate. De asemenea, trebuie să fim tot timpul conectaţi la tot ce apare nou: studii, comunicări ş.a.m.d.”

Nu în mod întâmplător, cele două conferinţe au fost susţinute de cadre didactice diferite, persoane care au o anumită influenţă asupra acestui domeniu. Fiecare a avut rolul de a transmite un anumit mesaj: „ Primul, Dr. Lucian Ile, după părerea mea este unul din cei mai buni psihologi din ţară, un bun practician şi un bun cercetător. El a intrat cu o temă de psihopatologie, introductivă, care acoperă şi celelalte prelegeri care vor urma. Dr. Virgil Ciomoş, a venit pentru că am considerat că şi partea filozofică este importantă, respectiv abordarea omului ca şi dinamică, nu ca un obiect.[…]. Există această critică că în psihologia şi medicina din ziua de astăzi, din cauza lipsei de timp şi resurse, omul este văzut doar ca o persoană care trebuie tratată. Şi nu în ultimul rând, Dr. Mugur Ciumăgeanu care este un foarte bun comunicator.” Cel din urmă ne va vorbi despre istoria psihoterapiei în România deoarece „ este bine să vedem de unde am plecat şi unde am ajuns, respectiv care este stadiul actual al cunoaşterii în psihoterapie.”

Datorită complexităţii acestei ramuri a medicinei, Dr. Cosmin Popa a continuat prin evidenţierea importanţei acesteia, afirmând că: „Sunt foarte multe studii care arată că psihoterapia cognitiv- comportamentală are efecte similare asupra creierului cu cea a medicaţiei antidepresive. De ce să îi dăm pacientului o doză mare de medicamente dacă putem combina psihoterapia cognitiv- comportamentală cu o doză uşoară de medicaţie?! E important să ştim că există două modele de tratament: cel american şi cel european. Primul asociază automat psihoterapia cu un tratament anxiolitic/ antidepresiv uşor, spre deosebire de cel european care abordează psihoterapia şi asociază un tratament medicamentos doar în cazul în care terapia eşuează.”

Fiind prezent la fiecare conferinţă, una din întrebările adresate a fost legată de reuşita transmiterii mesajului propus de cele două cadre didactice, la care răspunsul a fost următorul: „ Da, în mare da. Desigur există diferenţe conceptuale. Eventual ar trebui lucrat la un limbaj de interfaţă, respectiv adaptarea limbajului psihologic la public. Astfel toată lumea să înţeleagă de fapt despre ce este vorba, deoarece uneori termenii tehnici nu sunt înţeleşi.”

În încheiere, acesta a punctat statusul psihoterapiei în ţara noastră, afirmând că „ În momentul de faţă psihoterapia se foloseşte, pentru că o problemă psihologică trebuie tratată psihologic. Până la urmă verbalizarea are rol de alinare a suferinţei. Terapia cognitiv- comportamentală este ca un fel de  <coaching> în care învăţăm pacientul să îşi controleze gândurile, să îşi înfrunte fricile şi să îi fie bine. „

De asemenea, medicul psiholog şi psihoterapeut va dori să ştie care a fost părerea studenţilor legată de aceste prelegeri, astfel va cere un feedback din partea acestora pe facebook sau prin completarea unui chestionar.

În data de 17 aprilie 2015, în sala I din Universitatea de Medicină şi Farmacie va avea loc cea de-a 3-a conferinţă intitulată „ Istoria Psihoterapiei în România”. Vă aşteptăm într-un număr cât mai mare!

Istvanfi Noemi – voluntar blog.lstgm.ro