Psihologie medicala UMFST

Școala de vară – Perspective locale asupra securității naționale


În perioada 11 – 12 iulie 2019, a avut loc „Școala de vară – Perspective locale asupra securității naționale”, activitate care a reprezentat unul din proiectele de colaborare dintre Comandamentul Forțelor pentru Operații Speciale(CFOS) și Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) din Târgu Mureș. Evenimentul s-a adresat, în Citește mai mult...

Școală de Vară în domeniul Dreptului cu tema „Proprietatea intelectuală în România și Uniunea Europeană”


Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava și Societatea Română de Cercetare pentru Afaceri Publice și Private (SOROCAPP) din Tîrgu Mureș organizează, în perioada 14 – 21 iulie 2019, International  Summer Law School (ISLS), ediția a XII-a, Citește mai mult...

Admitere UMFST Târgu Mureș: În anul 2019, două programe de studii de licență își aniversează un deceniu de activitate


Începutul În viața oricărei instituții, dar mai ales, a unui așezământ destinat educației, sunt momente în care câteva clipe de răgaz și o privire retrospectivă sunt de bun augur și chiar mai mult decât atât, sunt clipe necesare în a aprecia cu luciditate ceea ce s-a intenționat inițial și câte Citește mai mult...

Ultimele tendințe din domeniul psihologiei medicale și a psihoterapiei cognitiv-comportamentale, implementate de UMFST Târgu Mureș

Teodora Mindru Evenimente, Press, Studenti Lasă un comentariu   , ,

IMG_5606Ultimele tendințe din domeniul psihologiei medicale și a psihoterapiei cognitiv-comportamentale vor fi prezentate, în luna august, prin intermediul unor cursuri de specialitate oferite de prestigiosul Institut Beck pentru Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală din Philadelphia, SUA.

La aceste cursuri va participa, pentru a doua oară consecutiv, psihologul doctor Cosmin Popa, șef de lucrări în cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș, și coordonator al Departamentului de Consiliere, Orientare Profesională și Informare Studenți.

Reporter: Veți participa, pentru a doua oară, la cursurile oferite de Institutul Beck pentru Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală din Philadelphia, este adevărat tematica fiind diferită față de anul trecut. Cu ce gânduri plecați în SUA și care sunt așteptările dumneavoastră?

Psiholog dr. Cosmin Popa: Vă mulțumesc pentru oportunitatea de a vorbi despre acest stagiu! Trebuie să vă mărturisesc încă de la început faptul că sunt foarte bucuros deoarece voi participa pentru a doua oară la cursurile Institutului Beck din Philadelphia. Într-adevăr, așa cum ați afirmat de această dată este vorba despe o altă tematică aflată la granița dintre psihologie și medicină. Având în vedere faptul că, în opinia mea, este cel mai important Institut de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală (PCC) din lume, consider că toate cunoștințele acumulate vor contribui la creșterea calității actului de predare a psihologiei medicale, precum și a calității serviciilor oferite de către Departamentului de Consiliere, Orientare Profesională și Informare Studenți al Universității noastre.

Rep.: Care sunt condițiile de participare la aceste cursuri de specialitate?

C.P.: În primul rând, pentru cursurile avansate este recomandat un doctorat într-o disciplină clinică (psihologie clinică sau psihiatrie), dar cel mai important lucru este legat de experiența clinică și formarea profesională a candidatului. Motivul este unul foarte simplu, acela că pe tot parcursul cursurilor se aduc în discuție cazuri clinice care se abordează interactiv, rezultatul fiind o învățare în grup extrem de eficientă. În afară de doctorat, calitatea de psiholog clinician sau cea de medic psihiatru și/sau psihoterapeut specialist/primar/principal este indicată pentru participarea la aceste cursuri avansate. Dar în altă ordine de idei, ceea ce m-a surprins plăcut în SUA și implicit în cadrul Institutului este buna colaborare pe care psihologii clinicieni și psihoterapeuții o au cu medicii psihiatri. Această relație colaborativă am regăsit-o și în România, în colaborările pe care le-am avut cu medicii psihiatri de-a lungul timpului sau în cadrul cursurilor pe care le-am susținut în calitate de formator al Asociației Române de Terapie Comportamentală și Cognitivă (ARTCC). Este adevărat, la nivel global „pe teren” mai sunt încă multe aspecte ce necesită rezolvare, dar lucrurile merg într-o direcție bună.

Rep.: Pe ce se vor axa cursurile din acest an?

C.P.: Cursurile se vor axa pe abordarea prin psihoterapie cognitiv-comportamentală a tulburărilor psihologice existente în cadrul condițiilor medicale (cancer, boli autoimune, stări post-operatorii etc.), a durerii cronice și a consumului de opioide. Este cunoscut faptul că foarte mulți pacienți care se confruntă cu boli fizice dezvoltă și tulburări de spectru psihiatric. Specialiștii din domeniul sănătății mentale din SUA au realizat de foarte multă vreme faptul că aceste asocieri dintre o boală fizică și o tulburare psihologică necesită o abordare complexă și multidisciplinară. Abordarea monoterapeutică se dovedește în unele cazuri ineficientă și așa au început să includă PCC în planul de tratament a condițiilor medicale cronice, a durerilor cronice sau a consumului de opioide. Rezultatele au fost spectaculoase, în sensul în care au observat că intervenția PCC a fost eficientă în reducerea până la nivelul sub-clinic a depresiei, a atacurilor de panică, a tulburării de anxietate generalizată, dar și a sindromului de stres post-traumatic. În schimb, s-au înregistrat rezultate moderate legate de scăderea nivelului de durere.

Mai trebuie spus că abordarea psihoterapeutică a dr. Aaron Beck și dr. Judith Beck reprezintă una dintre cele mai eficiente metode psihologice de tratament aplicabile în cadrul acestor tulburări. Așadar, cursurile din cadrul Institutului se vor axa pe prezentarea și învățarea noilor metode, tehnici și protocoale specifice aplicabile în tratamentul condițiilor medicale, a durerii cronice și a consumului de opioide. Din câte știu, până în prezent nu mai există niciun alt român care să fi participat la aceste cursuri privind condițiile medicale și consumul de opioide.

Rep.: Vă propuneți, așadar, implementarea în cadrul Universității a ultimelor tendințe din domeniul psihologiei medicale. Care sunt celelalte avantaje ale Universității?

C.P.: Dacă vă referiți la procesul de predare a psihologiei medicale în Universitatea noastră, avantajele sunt multiple. În primul rând, cred că o conectare a studentului în raport cu standardele internaționale din psihologia medicală ar fi extrem de benefică. Dincolo de cursurile Institutului Beck, îmi amintesc că am participat la un curs susținut de către dr. Dan Siegel, un reputat profesor de la University of California, Los Angeles (UCLA), SUA, expert în studierea modului de funcționare a creierului uman și a implicațiilor pe care anunite deprivări emoționale/patologii psihologice le au asupra creierului. Un lucru important care mi-a rămas în memorie după acest curs se referă la importanța inoculării speranței în cazul pacienților cu patologie severă și la rolul primordial pe care îl joacă optimismul în anumite boli de sorginte fizică.

Toate aceste aspecte psihologice au un efect direct asupra creierului, „modelându-l” într-un sens adaptativ, iar starea de bine devine în acest caz o constantă directă. Studenții noștri vor învăța cum să folosească diferite strategii psihologice bazate pe protocoalele Institutului Beck pentru a combina partea psihologică cu tratamentul medical standard în cadrul co-ocurențelor amintite. Este, de fapt, exact ceea ce învață studenții la Medicină din Statele Unite și Europa de Vest în cadrul procesului de formare.

Pe de altă parte, în cadrul Departamentului de Consiliere, Orientare Profesională și Informare Studenți și a noului Centru de Învățare, Dezvoltare Personală și Consiliere vom implementa aceste protocoale, alături de celelalte abordări terapeutice pe care le-am implementat anul trecut, respectiv pentru depresie și anxietate. Acest lucru îi va ajuta pe studenții care se confruntă cu boli fizice cronice, deoarece am avut de-a lungul timpului în terapie și astfel de cazuri de studenți care prezentau boli cronice și probleme psihologice asociate, iar acest lucru a influențat negativ procesul educațional.

Din acest punct de vedere, cred că pot afirma că suntem în prezent printre puținele universități, și singura de profil medical din țară, care deține standarde, metode și instrumente similare cu cele din Statele Unite sau Europa în privința consilierii profesionale, a psihoterapiei și a evaluării psihologice.

Rep.: Care sunt implicațiile în zona de cercetare aparținând psihologiei medicale?

C.P.: Anul trecut, după ce m-am întors de la Institut, am implementat în cadrul DCOPIS protocoalele de terapie aparținând abordării lui Beck pentru anxietate și depresie. După un an de zile, am măsurat efectul terapeutic al acestor intervenții și am constatat faptul că studenții noștri care se confruntau cu anxietate generalizată (și de performanță) și au urmat 10 ședințe de PCC, nu doar că nu au mai prezentat anxietate, dar și-au îmbunătățit și performanțele academice. Însă cel mai important lucru s-a regăsit la nivelul personalității acestor studenți, unde post-intervenție anumite fațete/dimensiuni ale personalității au devenit mai stabile (de ex. stabilitatea emoțională), și asta semnificativ statistic. Am descoperit un lucru extrem de important, și anume că aplicarea acestui tip de protocol produce efecte benefice inclusiv la nivelul personalității, ceea ce denotă rezistență la stres, o bună capacitate decizională și scăderea ambivalenței în cazul acestor studenți. Chiar ieri am primit un e-mail de la editorul-șef al revistei: Journal of Evidence-Based Psychotherapies, care ne-a înștiințat că articolul nostru care tratează tema de mai sus a fost acceptat și va fi publicat în următorul număr al acestui important jurnal. Este important să diseminăm rezultatele obținute de către noi în cadrul UMFST Târgu Mureș și la nivel internațional. Mai trebuie spus că la acest articol am lucrat împreună cu colegul meu, psiholog drd. Răzvan Predatu, un tânăr psiholog de mare perspectivă, de la The International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, Babeș-Bolyai University, articolul fiind supervizat de către domnul prof. univ. dr. Daniel David, căruia vreau să-i mulțumesc și pe această cale.

Rep.: Cum vedeți viitorul psihologiei medicale și cât de important este pentru Universitate să fie mereu conectată la schimbările care se petrec în acest domeniu?

C.P.: Nu este un secret faptul că am fost sprijinit în demersurile mele de către conducerea Universității. Consider că indiferent de câte oportunități internaționale aș avea, fără un sprijin instituțional adecvat ideile rămân doar la acest stadiu, fără aplicabilitate practică. Și pentru acest lucru îi mulțumesc domnului Rector, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei. Știți, este foarte ușor să comunici cu cineva care are o vastă experiență internațională și înțelege lucrurile dincolo de realitatea imediată. Dintr-un alt punct de vedere, cred că lumea se schimbă foarte rapid, iar psihologia ca știință devine din ce în ce mai prezentă în arii importante ale vieții noastre, printre care și medicina. Este important să înțelegem, în primul rând, noi, psihologii, faptul că vremea teoretizării absolute și radicalizate a trecut și că psihologia clinică modernă este axată pe genetică, studierea creierului, comportamentalism și, bineînțeles, pe foarte multă practică clinică. Dacă vom înțelege acest lucru, vom avea contribuții benefice în avantajul studenților și pacienților noștri și implicit a colaborării cu anumite specialități medicale. În caz contrar, riscăm să rămânem blocați într-o epocă anacronică și acest lucru nu este în avantajul nimănui. Iar toate aceste deschideri internaționale ne ajută să ne menținem pe un trend ascendent.