Expoziție de carte veche la Biblioteca UMFST Târgu Mureș

Teodora Mindru Evenimente, Press Lasă un comentariu   ,

IMG_9215Biblioteca Medicală a Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş a organizat marți, 11 decembrie 2018, cu prilejul Zilelor UMFST, expoziția de carte veche „Istoria Medicinei – vizită ghidată și scurtă prezentare a Muzeului de Istorie a Medicinei”.

Directorul Bibliotecii, Anamaria Helgiu, a transmis, în cadrul evenimentului, că cea mai veche carte din colecţia instituţiei este „Epitome opusculi de curandis pustulis” (Mici scrisori despre tratarea ulcerului şi a durerilor) de Laurentio Phrisio, din anul 1532, şi că în colecţie mai există 11 titluri de carte din anii 1532 – 1572 şi 10 titluri din 1606-1699.

„Avem aici un fond de carte veche, în special medicală, românească şi străină, din secolul XVI până în secolul XIX. Fondul este format din dicţionare, lexicoane, atlase, tratate şi lucrări ştiinţifice, editate în limba latină, germană, franceză, maghiară şi română. Între autorii acestor lucrări se află nume de referinţă care au pus bazele învăţământului medical românesc, cum ar fi Victor Babeş, Carol Davila, Nicolae Kretzulescu, Nicolae Kalinderu, Episcopescu Ştefan Vasile. La crearea acestui fond şi-au adus contribuţia, prin donaţii, cadre didactice din universitatea noastră, dar s-au primit şi donaţii de la anumite Instituţii Medicale la înfiinţarea Universităţii noastre, în 1945, când a luat fiinţă Institutul de Medicină din Târgu Mureş, desprins din cadrul Universităţii Bolyai din Cluj. Pentru o mai bună conservare şi pentru a facilita accesul la aceste publicaţii, în prezent o parte din cărţi sunt digitizate şi pot fi accesate de cititori în format electronic”, a explicat Anamaria Helgiu.

IMG_9214Alături de cea mai veche carte se mai regăsesc două teze de doctorat „Disertaţie medico practică despre hemoragii” din 1784 şi „Conspect sistematico-practic asupra apelor minerale din Marele Principat al Transilvaniei” din 1818, ambele în limba latină, publicate la Viena.

O altă valoare a expoziţiei este prima ediţie a „Farmacopeea Română” din 1862, tipărită în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, o ediţie bilingvă, în latină şi română.

Între rarităţile Bibliotecii Medicale mai regăsim un manual pentru nevăzători din 1955, în Braille, “Articole Dietales Principates Transilvaniae” (Articolele Dietei Principatului Transilvaniei) din 1744, de la Sibiu, care cuprinde articole legislative din Imperiul Austriac, însă şi o lucrare a fondatorului fondatorul şcolii româneşti de microbiologie, Victor Babeş.

În Sala Muzeu se mai regăsesc instrumente şi obiecte specifice activităţilor medicale şi farmaceutice din secolele trecute, aparate şi instrumente medicale şi chirurgicale (seringi, ferăstraie, aparate de inhalare a aburului), cutii pentru medicamente, vase farmaceutice, pipete din sticlă, balanţe farmaceutice, cutii de farmacie homeopată portabilă, parafe din lemn, o casă de marcat, utilizată în farmacii.

Adaugă un comment